Schitul Bogâltin

Hram: „Sf. Ap. Petru şi Pavel” (29 iunie)
Adresa: Sat Bogâltin, Com. Cornereva, jud.Caraş-Severin, cod 1623
Numărul de vieţuitori: 2 (viaţă de obşte)
Acces rutier: D.N.6 - Orşova - Caransebeş până la Plugova, apoi drumul spre Cornereva până la Bogâltin. De aici pe jos 300m
Acces feroviar: Orşova - Caransebeş, cu coborâre în staţia Mehadia.
Posibilităţi de cazare: în curs de amenajare
Stareţ: ieromonah Filotei Gherman
Telefon: 0742840668
Mail: gherman_florin43@yahoo.com

Schitul Bogâltin a luat fiinţă din dorinţa credincioşilor de a avea un locaş monahal în preajma munţilor Cornerevei, unde călugării să se roage neîncetat pentru lume. Piatra de temelie a bisericii s-a pus în anul 1949, construcţia schitului fiind dirijată şi executată de ctitorul Ioan Rădulescu cu sprijinul credincioşilor din Bogâltin, Cornereva şi de pe Valea Almăjului. Târnosirea bisericii s-a făcut în ziua de 8 iulie 1959 de către Mitropolitul Banatului Vasile Lăzărescu. Viaţa monahală a început prin venirea părintelui Alexie Udrea dar nu a durat prea mult întrucât prin decretul 410 din 1959 schitul a fost desfiinţat şi a trecut în administrarea parohiei Bogâltin, rămânând mai mulţi ani închis, ajungând astfel într-o stare de degradare. Reparaţii s-au mai făcut în anul 1978 prin purtarea de grijă a protopopului Dimitrie Grama. Viaţa monahală s-a reînnodat începând cu slujirea călugărească a părintelui ieromonah Teodosie Şerban, care a vieţuit câţiva ani aici. Odată cu reînfiinţarea Episcopiei Caransebeşului în anul 1994, cu binecuvântarea Episcopilor Emilian Birdaş şi Laurenţiu Streza, s-au succedat la Bogâltin mai mulţi părinţi, dintre care îi amintim pe ieromonahii Nectarie Câşlariu şi Teodor Popa, care au adus îmbinătăţiri corpului de chilii şi bisericii schitului.

În anul 2008 Consiliul Eparhial al Episcopiei Caransebeşului a schimbat destinaţia mănăstirii transformând-o în mănăstire de călugăriţe, care au ţinut aprinsă candela rugăciunii în acest loc binecuvântat timp de aproape 12 ani, sub îndrumarea şi purtarea de grijă a mânăstirii Călugăra şi a părintelui arhimandrit Casian Oniţa, stareţă fiind maica Anastasia Pah.

De la data de 1 noiembrie, odată cu plecarea maicilor la alte mânăstiri, s-a reluat firul vieţuirii monahale, prin venirea aici a părintelui ieromonah Filotei Gherman, care a fost numit stareţ, şi a părintelui Ciprian Miclea, schitul redevenind schit de călugări, aşa cum a fost încă de la întemeierea lui, în anul 1949. În prezent se derulează mai multe lucrări de renovare şi înfrumuseţare a acestui sfânt locaş.