Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” - Crușovăț

Biserica şi şcoala au fost factorii principali în educaţie şi instrucţie. Dacă ortodoxismul a existat întotdeauna în mijlocul locuitorilor, chiar dacă nu a existat o clădire a bisericii, învăţământul a venit mai târziu. Astfel, şcoala în Cruşovăţ a fost înfiinţată în anul 1776 în urma Patentzi Şcolare emisă de împărăţia de la Viena. Cursurile au fost susţinute în limba română, deşi au suferit unele influenţe, mai ales în timpul stăpânirii maghiare. Astăzi, şcoala s-a desfiinţat din lipsă de şcolari şi a rămas doar grădiniţa pentru preşcolari.

Dintre preoţii care au slujit în mijlocul credincioşilor amintim pe: Grigore Vasilescu, Petru Văteanu, Isac Trailovici, Ioan Trailovici, Nicolae Goanţă, Ioan Popa, Iliescu Nicolae şi astăzi Jurescu Vasile.

Biserica a fost pictată de un pictor necunoscut în 1824, iar în 1834 Popovici Dimitrie, finalizează lucrările de pictură. Pictura a fost refăcută în anul 1938 de Petru Drăgilă din Orşova, iar cea actuală a fost refăcută în anul 2008.

Zidită în stil baroc cu turnul acoperit cu tablă de aramă, iar acoperişul cu ţiglă solz.

Cimitirul actual a luat fiinţă odată cu strămutarea localităţii şi are o suprafaţă de 1902mp. Este împrejmuit cu un gard de beton şi fier forjat şi se situează în partea de vest a satului.

Dintre dascălii care au funcţionat în şcoala din sat, amintim pe Nicolae Teteagă, Grigorie Cristescu, Victor Barbeş, Dumitru Vişescu, Ilie Buzangia, Dănila Drăghici.

În sat au existat două fanfare care au întreţinut horele populare organizate în sărbătorile religioase, nunţi, botezuri. Dintre conducătorii de fanfară amintim pe Vintilă Tudor şi Pereş Petru. Fanfarele au fiinţat încă din anul 1920.

Pe lângă biserică a fost organizat şi un cor mixt care sprijinea slujbele bisericeşti şi interpreta şi muzică corală laică, având ca dirijor pe Nicolae Bănăduc.

Jertfa satului Cruşovăţ în războaiele purtate pentru apărarea neamului o putem concretiza prin numărul de eroi căzuţi pe câmpul de luptă.

În primul război mondial au murit 28 de ostaşi.

În cel de al doilea război mondial au căzut 10 ostaşi.

Nu ştim câţi cruşoveni au căzut în luptele cu alţi atacatori, satul aparţinând de regimentul de graniţă organizat de Imperiul Austro-Ungar.

Localitatea este bine sistematizată cu străzi asfaltate, alimentare cu apă curentă şi canalizare. Cursul apei ce trece prin sat este regularizat. Pe lângă vechiul dig de apărare de inundaţii s-a construit unul nou pe distanţa cât se întinde localitatea.

În satul nostru au existat întreprideri economice care astăzi nu mai funcţionează. Economia satului se rezumă la o firmă de exploatare a lemnului, unităţi comerciale şi agricultură.

Oameni de fază ai satului: Petru Vintilă-scriitor, Mihai Vintilă-medic şi pictor naiv, Ion Vintilă-compozitor, Aida Moga şi Lavinea Săreanu - cântăreţe de muzică uşoară, Isac Rădulescu-avocat, Constantin Vasilescu-avocat, Petru Teleagă-profesor, şi alţii.