08. Parohia Bozovici

Biserica „Înălţarea Domnului” Bozovici - ridicată în anul 1803


  • Parohie:

categ. I rural A; 500 familii cu 1332 credincioşi

Adresa bisericii: 327040 Bozovici, f.n. (ridicată în anul 1803)
Adresa caselor parohiale: 327040 Bozovici, str. Ştefan cel Mare, nr. 304 şi str. Eroilor, nr. 327


  • Preot paroh:

Pr. iconom stavrofor ION CHERESCU
Născut: 17 mai 1969 - Lăpușnicu Mare, jud. Caraș-Severin.
Hirotonie: anul 1994.
Paroh la Bozovici din anul 2000.
Tel.: 0255242377; 0740414079;
E-mail: parohiabozovici@yahoo.com; preotcherescu@yahoo.com


  • Istoric parohie:

Parohia Bozovici este situată în partea de S-E a județului Caraș-Severin, în depresiunea Almăjului, la confluentul râurilor Miniș și Nera, pe artera națională Oravița - Băile Herculane.

Prima atestare documentară sub această denumire apare în anul 1484, în cadrul districtului privilegiat „Almăj” și face parte din formațiunea politică administrative feudală a Banatului și Severinului. „Numele localității vine de la familia Lazăr de Bozovici (Lazarus de Bohowitz) ca împuternicit al regelui Matei Corvin a asista la ceremonia înnobilării lui Iacob Gârlișteanu din Rudăria. În 1551 Petru Popovici ban de Severin a donat satul Bozovici famililor Lazer Bokoș și Laczugh. Bozoviciul, de-a lungul istoriei Almăjului, a fost centru politic și administrativ al așezărilor din acest ținut.

Între anii 1552-1658, Almăjul a fost supus turcilor plătind anumite dări, dar nefiind ocupat militar de aceștia. Între 1658-1687, turcii stăpânesc și administrează Almăjul prin beiul turcesc ce a locuit la Bozovici. Perioada anilor 1687-1718 au fost vremuri tulburi, datorită războiului dintre turci și austrieci pentru stăpânirea acestui ținut. Din anul 1718 până în 1872, Almăjul se află sub stăpânirea austriacă, satele fiind militarizate și administrate direct de Curtea de la Viena. Între 1745-1750 se zidește cazarma de la Bozovici în scopuri militare. Între anii 1872-1918, Almăjul se află sub administrația maghiară. Din 1782 până după al doilea Război Mondial, comuna Bozovici a fost reședință de plasă în cadrul județului Caraș.

Despre existența unei biserici în Bozovici avem date din anul 1750, despre ea se afirmă că a fost construită din lemn acoperită cu șindrilă și frumos ornamentată. În 1778, în acestă biserică s-au predat cei 10 haiduci almăjeni căpitanului Kreiner, comandantul companiei din Bozovici, și au primit actul de iertare denumit „General-Pardon”. Locul vechii biserici a fost pe locul numit „Crucea lui Witak”. Biserica a fost arsă la o incursiune a turcilor în Almăj, între anii 1788-1790.

Actuala biserică a fost zidită între anii 1798-1803 de către antreprenorul Max sau Mihai Bart din Biserica Albă. Preoții care au mobilizat comunionele din Bozovici să sprijine prin muncă și bănește zidirea bisericii au fost preoții Mihai Popovici și Gheorghe Stanoilovici, ajutați de către diaconul Grigorie Obradovici. Zidirea a costat 5704 florini, bani colectați prin grija bisericii. Biserica a fost sfințită de episcopul Iosif Ioanovici de Șacabent.

Biserica este contruită în stil baroc, în formă dreptunghiulară cu altarul îndreptat spre răsărit. Fundația este din piatră, iar zidurile din cărămidă arsă și piatră, având grosimea de 1.30 m. În exterior sunt 20 coloane (imitație) romane și 5 firide în care sunt pictate icoane. Turnul este înalt de 20 m, acoperit cu tablă de cupru, iar biserica este acoperită cu țiglă. În turn se găsesc 3 clopote și ceasornicul. În exterior, pe partea de miazăzi, este confecționat un ceas solar care indică orele de la 9 dimineața până la 3(15) după amiază, datând din 1854. Biserica are dimensiunile de 23.70 m lungime și 7.60 m lățime.

Pictura bisericii a fost efectuată în anul 1821, de către pictorul Mihai Popovici. După incendiul din 1847, biserica a fost pictată din nou de pictorul Dimitrie Turcu, în anul 1857, pentru suma de 50 florini de argint. Singura icoană rămasă după incendiul de la 1847 este icoana Maicii Domnului de pe stâlpul din spatele tronului Maicii Domnului. Restaurări ale picturii au avut loc în 1938 și 1978. Ultima restaurare a avut loc în anul 2007, sub păstorirea preotului paroh Ion Cherescu și a fost sfințită la data de 1 iunie 2008 de către PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.

În curtea bisericii se păstrează o cruce din piatră din anul 1882. Biserica mai păstrează un chivot, o cruce și câteva prăznicare pe tablă, datând din jurul anului 1900, celelalte obiecte de patrimoniu au fost ridicate de Mitropolia Banatului, în 1978, păstrate la muzeul Mitropoliei Banatului și la Centrul Eparhial din Caransebeș.

La parohia I au slujit următorii preoți: Dinu Dimitrievici (1790), Gheorghe Dimitrievici (1790-1819), Pavel Dimitrievici (1819-1868), Gheorghe Dimitrievici (1834-1868), Gheorghe Dimitrievici (1868-1897), Nicolae Bihoi (1900-1929), Ioan Goanță (1929-1973), Ioan Craia (1975-1977), Gheorghe Verindeanu (1977-1999), Ion Cherescu (2000-prezent).

La parohia II au slujit următorii preoți: Nicolae Popovici (1760), Mihai Popovici (1790-1803), Diaconul Gheorghe Obradovici (1798-1803), Gheorghe Stanoilovici (1780-1824), Diaconul Ilie Cizmaru (1800), Cristofor Petrucean (1824-1831), Nicolae Petrucean (1831-1872), Gheroghe Petrucean (1872-1879), Nicolae Brânzei (1880-1900), Ioan Brânzei (1897-1910), Aurel Balea (1910-1919), Romulus Novacovici (1923-1929), Dr. Iacob Crețu (1932-1938), Ioan Voin (1940-1984), Mihai Țunea (1984-2000), Vasile Grecu (2000-prezent).

Vizite arhiereşti: 1934 - Episcopul Caransebeşului Vasile Lăzărescu, 1940 - Episcopul Armatei Partenie Ciopron, 1943 și 1948 - Episcopul Caransebeşului Veniamin Nistor, 1965 - ÎPS Nicolae Mitropolitul Banatului, 1995 - Episcopul Emilian al Caransebeşului, Episcopul Calinic al Argeşului și Episcopul Gherasim Putneanu, 1997, 1998 și 2000 - martie, 2000 - noiembrie, Episcopul Laurenţiu al Caransebeşului, 2006,2007,2008,2010, - Episcopul Lucian al Caransebeşului, 2011 - Episcopul Siluan al Ungariei, Episcopul Nicodim al Severinului, Episcopul Gurie al Devei și Hunedoarei, Episcopul Lucian al Caransebeşului, 2012,2013,2014 - Episcopul Lucian al Caransebeşului .

Parohia deține un cimitir confesional ortodox, având o suprafață de 5000 m2. În cimitir se păstrează câteva pietre funerare vechi. Aici au fost înmormântați preoți care au slujit în această parohie, dascăli, personalități ale comunei, printre care amintim: Prof. Liviu Smeu, Prof. David Blidaru precum și cunoscutul dirijor și interpret de muzică populară Ion Luca Bănățanul.

În cadrul parohiei există o tradiție corală neîntreruptă de peste 117 ani. În anul 1898 este aprobat pentru prima dată statutul corului bisericesc. În anul 1902 în timpul dirijorului Ilie Ruva se cumpără de la Budapesta un armoniu pentru repetițiile corului. În anul 1906 corul din Bozovici este invitat de corul Carmen din București la împlinirea a 40 de ani de la întemeierea Regatului României. După evoluția scenică, atât corul cât si dirijorul Ilie Ruva primesc medalia de aur. Între anii 1932-1935 corul participă la emularea corurilor din Almăj. A existat și o fanfară condusă de către Prof. Ion Cucu Bănățanul iar mai apoi de Înv. Floarea Matei din Bozovici.

În cadrul parohiei a existat fundația Dănilă Verindeanu pentru ajutorarea copiilor dotați la învățătură, dar cu venituri reduse.

Începând cu anul 2000, parohia organizează activități cu tinerii, pelerinaje și excursii la mânăstiri și obiective turistice. La marile sărbători oferim pungi cu dulciuri copiilor precum și alimente unor familii mai nevoiașe. La sărbătoarea Bobotezei, Floriilor și Rusaliilor se organizează procesiuni cu tinerii îmbrăcați în costume populare, pentru a păstra și duce mai departe tradiția, obiceiurile și portul. În prezent, parohia susține prin plata taxei de școlarizare o tânără orfană de ambii părinți. Parohia este implicată în cadrul proiectelor patriarhiei „Alege Școala” și „Hristos împărtășit copiilor”. Activitatea corală cu o vechime de peste 117 ani este continuată de corul mixt „Anastasis”, condus și întrunit de Prof. Cherescu Claudia. Corul are în repertoriul său, atât cântece religioase, cât și laice. Acesta participă la festivaluri de muzică religioasă și laică, precum „Festivalul Miron Cristea la Caransebeș”, „Ion Românu” și „Iosif Velceanu” la Reșița, „Fie în veci lăudat” - Uzdin (Serbia), la festivalul Văii Almăjului, precum și la toate manifestările religioase și culturale din zona Almăjului. Tot în cadrul parohiei activează și Asociația „Oastea Domnului”.